Anul 1999. Frații Wachowski lansează prima parte din seria Matrix, film care a creat un univers unic și a venit cu idei atât de puternice, încât au intrat imediat în ceea ce noi numim “popular culture”. Dar Matrix este mai mult de atât. Ambiția celor doi frați a dezvoltat un film cu o poveste bună, încărcată filosofic, personaje memorabile, secvențe impresionante și un soundtrack care te face instant să devii paranoic. Aceste elemente au dus la o revoluție în modul nostru de a gândi, Matrix a devenit mai mult decât un film.
16 ani mai târziu. Aceiași doi frați ne oferă serialul Sense8. 8 oameni devin, deodată, interconectați mental și emoțional. Ei își pot vorbi, deși se află la mii de kilometri distanță, iar această interconectivitate merge pe un principiu comunist: ce e al tău, e al tuturor, în sensul că cei opt își pot transmite între ei cunoștințele și abilitățile. Se merge mult pe dezvoltarea personajelor; astfel, întregul sezon este compus din secvențe ce au rolul de a prezenta personajele și de a le vedea cum se cunosc reciproc. Am simțit că doar pe asta s-a mers. Restul a fost lăsat deoparte. Nu am fost convins de poveste, nu știu cum au ajuns cei opt să fie interconectați și nici de ce vrea maleficul antagonist să-i scoată din joc. Antagonistul nostru are aceleași puteri ca cei 8, adică este un sensate, iar singurul său scop în serial este să fie. Atât. Nu prea face altceva (mai torturează ocazional oameni și le bântuie conștiința mai ceva ca spamul e-mailul).
Cele 8 personaje sunt din diferite părți ale lumii și reprezintă stereotipuri: Capheus (Kenya; africanul sărac), Kala (India; fata inocentă; trebuie să se căsătorească cu o persoană pe care nu o iubește, pentru că… India), Lito (Mexic; actor homosexual), Nomi (sau Michael – transsexual hacker; SUA), Riley (Marea Britanie; trecut întunecat), Sun (Coreea de Sud; știe arte marțiale – se putea altfel?!), Will (Chicago – SUA; polițist), Wolfgang (Germania; băiatul rău / infractorul). Cele 12 episoade din sezon sunt complet dedicate dezvoltării lor, dar povestea nu a reușit să mă aducă aproape de niciunul dintre personaje (mi-a plăcut puțin de fata din Coreea, totuși). La finalul sezonului, puteau să moară toți, mai ceva ca în Game of Thrones, și nu aș fi fost surprins sau șocat.
Cea mai mare dezamăgire e că mă așteptam la ceva spectaculos și SF. Nu mi s-a oferit asta. Tot ce am văzut a fost un fel de telenovelă, în care personajele își spun poveștile anoste și încearcă să interacționeze cu ceilalți. Lipsa unei idei centrale se simte și deranjează. Am trecut ușor peste primele trei episoade, dar a fost un chin să termin sezonul, pentru că nu se întâmplă mai nimic, eram confuz, nu știam ce vrea serialul de la viața mea, ce vrea să-mi transmită.
Dacă tot vorbim de mesaj, ceva mi-a transmis foarte clar: promovează mult comunitatea LGBT (persoane lesbiene, gay, bisexuale sau transsexuale). Știți gluma cu “It’s not sex, it’s HBO”? Ei bine, în serialul celor de la Netflix, e sex. Mult sex. Și inutil. Fiecare episod are cel puțin o secvență de sex. Cred că frații Wachowski au vrut să bată vreun record sau au pierdut un pariu, altfel nu-mi explic rostul acelor secvențe. Nu duc povestea mai departe și nu oferă niciun detaliu important. Nu sunt de acord cu sexul în filme și seriale doar de dragul sexului (pentru asta există filme porno). Ah, și nu e doar sex, e și sex cu gay și sex cu lesbiene, ca să fie treaba treabă. Nu am nimic cu persoanele homosexuale, să facă ce vor, e dreptul lor, dar nu e nevoie să aducem această chestiune în mainstream. Apropo, frații Wachowski duc sexul la o asemenea extremă încât secvența de top a serialului este o orgie la care participă patru dintre cei opt. Păcat, putea să fie ceva frumos...
Cam la asta se rezumă Sense8. Frații Wachowski mi-au demonstrat prin acest serial că au ajuns la epuizare artistică. Nu au oferit absolut nimic demn de menționat, nimic care să amintească de geniul lor din Matrix. Poate... poate voi vedea și următorul sezon, în speranța că serialul își va reveni miraculos. Până atunci, totuși, nu-i pot acorda mai mult de un indulgent 5.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu