Mi se pare foarte amuzant contrastul dintre înfățișarea ursulețului Ted și comportamentul său. E un ursuleț de pluș, dar se droghează, bea și înjură, toate pentru amuzamentul nostru. În comedie, nu există o rețetă a succesului, pentru că fiecare om percepe comicul în alt fel. Eu sunt destul de dificil în ceea ce privește umorul, mă aflu de multe ori în situații în care cei din jurul meu râd și eu am o față solemnă, ca la înformântare, și-mi zic în minte “mda, meh…”. Ted 2 m-a făcut să trec prin ambele stări: “HaHaHa!” și “să-mi dau palme!”.
Regizorul Seth MacFarlane aduce în cinematografe Ted 2, din iunie 2015. Ursulețul Ted se căsătorește cu aleasa inimii umpluturii sale de vată, Tami-Lynn. După un an, ca în orice relație, apar conflictele. Pentru a-și consolida relația, cei doi decid să aibă un copil. Decizia lor atrage atenția statului, care ignorase până atunci situația lui Ted, și se pune problema dacă Ted este o persoană sau un obiect. După ce este declarat obiect și i se revocă drepturile, fiindu-i anulată chiar și căsătoria cu Tami-Lynn, Ted face recurs pentru a dovedi că e o persoană. Așa ajung Ted și John (Mark Wahlberg) să o întâlnească pe avocata Samantha Jackson (Amanda Seyfried) și formează un trio de care nu ai cum să nu râzi.
Fiind însărcinată, Mila Kunis nu și-a putut relua rolul, așa că a fost eliminată subtil din poveste, printr-un divorț, iar în locul ei a venit Amanda Seyfried. Pe Seyfried am văzut-o și în Les Misérables (2012), unde nu mi-a plăcut, așa că am crezut că nu-mi va plăcea nici aici, dar am fost surprins, e o alegere foarte bună. Este expresivă și chiar face parte din poveste, iar glumele despre asemănarea dintre ea și Gollum sunt teribil de amuzante.
Ted 2 reciclează momente și glume din primul film, dar o face bine. Îl vom revedea pe ursuleț cum conduce lovește / distruge o mașină. Ted și John vor avea iar o mică ceartă, iar obsedatul Donny revine pentru a-l captura pe Ted. Să nu vorbim de droguri... multe, multe glume despre droguri. Spre final, primim și nerd humour, acțiunea mutându-se la Comic-Con, unde începe o luptă între personaje: un Son Goku ce vrea să se transforme în Super Saiyan, dar e lovit în zona sensibilă (care, surprinzător!, nu e coada), un Dalek exterminator, un Bumblebee supărat și Godzilla.
Printre punctele slabe ale filmului se află umorul rasist, glumele cu homosexuali și alte câteva momente care sunt specifice lui Seth MacFarlane, dar care nu m-au prins deloc. Primele 30-40 de minute, până la apariția Samanthei, sunt destul de plictisitoare, dar apoi filmul devine foarte plăcut. Un alt punct în minus e Tami-Lynn. Nu mă deranjează ca personaj, mă deranjează un tic al ei. Mestecă gumă tot timpul. Nu e mare lucru, dar mă enervează... rău. Și se mai și aude uneori. Punct în minus.
Dacă trecem peste umorul slab pe-alocuri și peste ticul lui Tami-Lynn (cu care, probabil, doar eu am o problemă), Ted 2 este o comedie bună, cu cel puțin câteva momente care l-ar face și pe cel mai rigid om să râdă. Ted, John și Samantha formează un trio foarte plăcut, iar eu sunt nerăbdător să văd Ted 3.
NOTA: 7
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu